Bună ziua,
Sunt o mare iubitoare de natură, îmi place mult să merg la pădure şi mai ales să beneficiez de tot ce ea cu mărinimie ne oferă: plante medicinale , fructe de pădure, ciuperci.
Despre plante medicinale si fructe de pădure cred că ştim cu toţii cîte ceva însă despre ciuperci eu am găsit prea puţine informaţii la noi şi de aceea aş dorii să le împărtăşesc cu alţi iubitori de ciuperci.
Am observat că sunt foarte multe persoane care mănâncă cu mare plăcere ciupercile din comerţ, dar sunt reticenţi sau de-a dreptul speriaţi de ciupercile din pădure. Aş spune că e un lucru chiar foarte bun să fim speriaţi şi reticenţi atunci când nu le cunoaştem. Anual sunt prea multe victime ale ignoranţei şi din nefericire foarte mulţi copii care nici măcar nu au avut posibilitatea de a decide dacă e bine sau nu să mănânce acele ciuperci.
Şi totuşi cred că un om bine informat şi prevăzător are mult de câştigat dacă alege plăcerea de a culege minunile cu pălărie. Cei pasionaţi ştiu bine despre ce vorbesc. Nimic nu se compară cu euforia de a găsii o buturuga plină (cât să umpli o sacoşă) cu Ghebe sau Opintici, depinde cum sunt cunoscute în zonă. Poveştile "Bureţarilor" pot fi comparate cu cele ale vânătorilor sau pescarilor. De multe ori am auzit cum a fost X la pădure şi nici n-a apucat să intre bine sub creaga codrului când a zărit cu ochii lui de vultur ascunse acolo sub frunze, de era cât pe ce să le calce, ghebe cât să umpli un sac. Şi bineînţeles , într-un sfert de ceas a şi umplut sacul. Desigur ca şi in cazul vânătorilor sau al pescarilor multe poveşti sunt adevărate, multe nu; oricum ar fi, rămâne plăcerea plimbării prin pădure şi a ciupercilor găsite, uneori exact ca in visele din noaptea precedentă : multe, multe.
De aceea mi-am propus ca încet câte puţin în fiecare zi să vă fac cunostiinţă cu ciupercile, să vă învăţ (pe cei care nu ştiu deja) cum se merge la cules, cum se curaţă acasă, şi, de ce nu, cum se gătesc.
Pentru cei grabiţi, promit că începând de mâine (23.06.2010) să începem prima lecţie cu cea mai apreciată ciupercă de la noi :HRIBUL. Voi posta şi poze şi descriere , dar mai ales vă voi învăţa cum să nu-l confundaţi cu cele nebune (vorbesc despre ciuperci nu-i asa?).
Pe mâine, şi noroc la cules! (celor care ştiu ce)
Sunt o mare iubitoare de natură, îmi place mult să merg la pădure şi mai ales să beneficiez de tot ce ea cu mărinimie ne oferă: plante medicinale , fructe de pădure, ciuperci.
Despre plante medicinale si fructe de pădure cred că ştim cu toţii cîte ceva însă despre ciuperci eu am găsit prea puţine informaţii la noi şi de aceea aş dorii să le împărtăşesc cu alţi iubitori de ciuperci.
Am observat că sunt foarte multe persoane care mănâncă cu mare plăcere ciupercile din comerţ, dar sunt reticenţi sau de-a dreptul speriaţi de ciupercile din pădure. Aş spune că e un lucru chiar foarte bun să fim speriaţi şi reticenţi atunci când nu le cunoaştem. Anual sunt prea multe victime ale ignoranţei şi din nefericire foarte mulţi copii care nici măcar nu au avut posibilitatea de a decide dacă e bine sau nu să mănânce acele ciuperci.
Şi totuşi cred că un om bine informat şi prevăzător are mult de câştigat dacă alege plăcerea de a culege minunile cu pălărie. Cei pasionaţi ştiu bine despre ce vorbesc. Nimic nu se compară cu euforia de a găsii o buturuga plină (cât să umpli o sacoşă) cu Ghebe sau Opintici, depinde cum sunt cunoscute în zonă. Poveştile "Bureţarilor" pot fi comparate cu cele ale vânătorilor sau pescarilor. De multe ori am auzit cum a fost X la pădure şi nici n-a apucat să intre bine sub creaga codrului când a zărit cu ochii lui de vultur ascunse acolo sub frunze, de era cât pe ce să le calce, ghebe cât să umpli un sac. Şi bineînţeles , într-un sfert de ceas a şi umplut sacul. Desigur ca şi in cazul vânătorilor sau al pescarilor multe poveşti sunt adevărate, multe nu; oricum ar fi, rămâne plăcerea plimbării prin pădure şi a ciupercilor găsite, uneori exact ca in visele din noaptea precedentă : multe, multe.
De aceea mi-am propus ca încet câte puţin în fiecare zi să vă fac cunostiinţă cu ciupercile, să vă învăţ (pe cei care nu ştiu deja) cum se merge la cules, cum se curaţă acasă, şi, de ce nu, cum se gătesc.
Pentru cei grabiţi, promit că începând de mâine (23.06.2010) să începem prima lecţie cu cea mai apreciată ciupercă de la noi :HRIBUL. Voi posta şi poze şi descriere , dar mai ales vă voi învăţa cum să nu-l confundaţi cu cele nebune (vorbesc despre ciuperci nu-i asa?).
Pe mâine, şi noroc la cules! (celor care ştiu ce)
P.S. Frumoşii din poză sunt hribi - pe latineşte Boletus aestivalis .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu